luni, 22 martie 2010

Puterea obişnuinţei

Azi am fost la prima cafea „civilizată”. Mint, de fapt prima a fost pe avion, Roma-Zurich. Ce-ai, mă, păi după ce 2 săptămâni am băut nectarul ălora, pot io să mă declar satisfăcut de pişoarca asta ordinară? Fie ea ce-o fi, nu se compară...

2 comentarii:

ivory spunea...

Măcar ai adus nişte cafea din aia bună de la ei?

Teuton spunea...

nu. si hai sa-ti spun de ce. am avut ocazia la intoarcere, dupa cum o sa vezi, sa cumpar boabe de cafea. crude. adica verzi. adica neprajite. eu nu stiu sa prajesc cafeaua incat sa iasa buna. plus ca eu nu am ce-mi trebuie sa prajesc boabele alea incat sa iasa bune. am vazut ca un soi mai special de cafea se obtine prajind boabele la jar de lemn aromat, cu ierburi mirositoare. am baut cafea de acolo, dar nu stiu daca era exact din aia. deci imi bateam joc de nervii mei si de amintirea gustului ala unic.
deci nu. n-am adus. e mai buna proaspata :)