sâmbătă, 14 februarie 2009

Amicul meu Hamas V

Joi mă sună omu‘ şi mă întreabă ce fac, alea alea. „Eşti la birou?“ „Da“ „Stai acolo, că trec pe la tine în vreo 10 minute“.

Discuţia despre Valentin o avuseserăm sâmbătă noaptea. Eram curios ce s-a mai întâmplat. Dar nu puteam nici să mă duc direct la el şi să-l trag de mânecă.

S-a apucat să-mi spună că pleacă pe la nişte preteni din alt oraş, că una, că alta... Eu speculam momentul potrivit. Când am văzut că nu prea are de gând să intre în subiect, l-am întrebat eu direct.

Mi-a zis că i-a trimis florile în dimineaţa aia, prin unchiu’. Ăla n-a stat mult cu ea, a văzut că s-a bucurat, şi a plecat la treburile lui. Da’ l-a sunat p’ăsta micu’ şi i-a spus ce şi cum. Şi cică peste vreo 10 min a sunat şi ea şi i-a mulţumit şi ...

„Lasă-mă, coaie, cu poveştile nemuritoare! Zi-mi dacă a fost feed-back-u’ bun sau nu!”

Păi... că de fapt a fost şi bucuroasă, dar şi tristă. „Bă, da’ eşti copac, rău! Tristă de ce plm mai e?” Că, vezi Doamne (crede el), nu poate să-i răsplătească gesturile. „Păi nu de ea depinde totul? Dacă vrea să fie a ta, o sa fie. Sau ar trebui să fie deja... Plm... i-ai scris şi ceva frumos?” Îi şi scrisese – de fapt, unchiu’ îi scrisese efectiv, el doar îi dictase. „Şi ce-a zis?”

L-a pufnit un râs nervos, conspirativ. „Stai să-ţi scriu, că e cam ’corny’ şi nu vreau să fiu auzit”.

Am încercat să nu belesc ochii mai mult decât era cazu’, timp în care el a luat un pix şi o hârtie şi s-a apucat de mâzgălit.

„Bă, da‘ ce tăntălău sunt, stai că-ţi dau să citeşti direct de pe telefon!“. Şi-mi dă telefonul. Citesc:

„You are the most beautiful and charming woman my eyes could ever meet. My love for you is a journey that starts forever and ends never”

[Foarte frumos. Eşti prost, stai jos!] El, bucuros, „Ei, ce zici? Da’ sincer” „Bă, sincer, e foarte frumos. Prima parte. Aia cu eşti cea mai cea. Şi ultima, aia cu călătoria. Da’ te-ai căcat pe dumneata cu dragostea!” „....” „Bă, eşti retard? Ce ţi-am zis, să nu-i mai faci declaraţii? Nu aşa ne-a fost vorba, că nu-i mai spui c-o iubeşti? Nu asta am discutat sâmbătă timp de 4 ore?” „Bă, că nu puteam să-i zic altfel...” „Coiţe, puteai de exemplu, în loc de ’my love for you is’ să zici ceva de genul ’I’m on a journey’. N-ai zis că te gândeşti la ceva frumos? Te las de capu’ tău şi dăduşi cu mucii’n fasole!”

Bine, ultima parte nu i-am mai zis-o.


Din urmă:
Amicul meu Hamas I
Amicul meu Hamas II
Amicul meu Hamas III

Niciun comentariu: