Aproape de cand ma stiu (adeca de vro 5 ani incoa) am stat cu chirie. Am avut bafta (de a nu-mi permite) sa stau (decat) in garsoniere. Prima din ele, la etajul 10. Imi lua omu’ aproape trei sferturi din salariu numai pe chirie. Intretinerea si utilitatile erau alta poveste dureroasa. Administratora nici n-am cunoscut-o (mint, parca am fost odata cu Alina pe la ea), proprietaru’ nu prea venea pe la apartament.... A trebuit sa renuntam dupa 3 luni, cand incepuse iarna, ca se marise si intretinerea, jepata de administratora n-a vrut sa ne faca si noua actele alea pentru a beneficia de reducere la caldura – da, aveam dreptul legal (de fapt, nevasta avea dreptu’ asta :D), propretaru’ deja isi facuse planu’ sa mareasca chiria, si nu mai erau bani sufieienti pentru toate cele. Asta dupa ce il ajutasem sa-si varuiasca si sa aranjeze apartamentu cu vro 3-4 zile inainte sa ma mut in el. Moca, bine-nteles, n-a facut omu’ nici o reducere. Ca o mica paranteza, nu i-am distrus nimic cat timp i-am ocupat garsoniera, n-am tras nici o petrecere acolo, nu i-am luat nimic, totul in urma a ramas asa cum le avea. Tot ca o paranteza, nu prea stiam io ce vecini avem – nah, cu serviciu, cu alte alea, mai mult nevasta era mai observatoare cu vecinii. Despre prieteni printre ei, nu mai vorbesc…
Urmatoarea tura am stat la un cuplu de muisti. Babalaci senili. Ma rog, el mai era cum mai era, da’ ea era dusa rau cu trotineta. Prima oara vorbesc cu ea la telefon. Merg sa vad despre ce e vorba. Stabilim ca daca ii dau chiria la fiecare 3 luni (evident, in avans), mi-o lasa ceva mai ieftin. Ii dau primele 3 luni, plus o garantie din care sa-si plateasca cheltuielile pe care le facuse ultimu’ chirias – asta insemnand ca ultima luna in care o sa stau acolo, n-o sa platesc nimic in afara de chirie – am facut chiar si un act de mana in care am semnat amandoi (io si cu Gerontozilla). Trei luni mai tarziu vine si cand ii dau banii in avans pe urmatoarele 3 luni, imi zice c-a marit chiria cu de la ea putere. “Actu’? Cacat, te poti sterge cu el la cur”.
Aici am mai cunoscut si noi cativa vecini: un biker/taximetrist care m-a ajutat cu instalatia de la masina de spalat (atunci ne-am si cunoscut), un tinerel student la IEFS care cam perpelea tot ce-i pica in mana (cre’ ca o sa-i dedic un post separat), cateva curve care s-au perindat printr-un apartament de pe la etajele superioare (io nu le-am cunoscut, ci pretenu meu mai tinerel, ala de care vorbeam mai devreme, si care mi-a adus si mie la cunostinta noile lui … ahem… “realizari”), administratora – o femeie de nota 10, desi ii cam scartaia si ei trotineta cateodata, un geniu neinteles care ne dadea net – idiot mothafucka, plus babele senile de rigoare.
In acest maison am dat si cateva “petreceri” – hai sa ne intelegem: petrecere in acest post inseamna cativa oameni (maxim 8) care se strang in acelasi spatiu locuibil, fac de mancare, asculta muzica, se uita la filmulete pe youtube si se amuza copios – am facut chiar si un revelion, dar am si vopsit de 2 ori (nu io, nevasta) tamplaria si calorifere + tevi. Plus instalatia de apa pentru masina de spalat. Plus reparatii pe la baie (bateria de la chiuveta, furtun de dus, wc). Totul pe cheltuiala noastra. Nu e mult, dar ideea de ”Da’ v-am pus io sa le faceti?! Daca nu va placea cum e apartamentu, foarte bine ca v-ati schimbat voi astea; oricum cand plecati, o sa vi le luati cu voi!” mi s-a parut total deplasata, mai ales ca s-ar fi dorit ca tot noi sa platim si fondul de reparatii. Asta nu s-a mai intamplat.
Revenind la duduia cu pricina, era dusa rau cu trotineta. La propriu. Adica in momentul cand vorbeai cu ea, nu stiai niciodata cand o apuca – si atunci sa te tii bine!... Odata ni s-a intamplat sa ne intalnim cu ea in Kaufland, si a inceput cu gura mare ca de ce nu i-am platit lumina, ca ne da afara, cheama militia – comportament tipic de om intreg la cap. Si toate astea in mijlocul multimii – doar stii cum e buluc de lume prin hypermarketuri... Am incercat frumos sa-i explic ca poate n-au operat aia in calculator, ca platisem de fapt curentul, ca daca vrea sa ne dea afara poate sa ne spuna frumos, nu sa faca scandal; pana la urma s-a calmat, dar de inteles tot n-a inteles.
Si vizavi de celebra “Vi le luati cu voi cand plecati”, sotu’ lu tanti asta intreaga la cap (sub al carui papuc necrutator se afla), si el putin truli-luli, imi povestea odata ca a avut un chirias care si-a adus el toate cele (electrocasnice & shit). Si la un moment dat i-a zis ca pleaca. “Nici o problema” ii zice moshu. “Da’ pot sa mai las si io frigideru la dumneata cateva zile, pana reusesc sa gasesc o masina, sa-l iau?” il intreaba nenea ala. “Nici o problema”, ii zice mosu. “… si dupa cateva zile a venit nesimtitu’si si-a luat frigideru’!...” imi povestea mosu indignat. Indignat probabil de faptul ca respectivul a indraznit sa-si ia frigideru’ (care era al lui!) si nu i l-a lasat lu’ mosu.
O alta mostra de isterie am avut cand l-am chemat pe mos sa-si ia lucrurile lui din balcon, unde le pusese cand ne-am adus noi chestiile noastre (you know, un sifonier, un birou, frigider, alea alea). A venit mosu, a zis ok, si i le-am scos de pe balcon pe palier, ca sa nu mai intre cand o fi sa si le ia. A doua zi, cand toate alea erau pe palier si asteptau venirea mosului sa le ia, sa le duca la crematoriu unde stie el, apare Muma-Padurii, nevasta-sa. Cu o falca-n cer si una-n pamant, urland din toti bojogii pe scara ca de ce am indrazit sa-i scoatem alea din casa, ca cum ne permitem noi sa o dam afara din casa ei. Si nu, mosu ei n-a indraznit niciodata sa zica asa ceva, ca le ia d-acolo. Ce face, le muta de colo-colo? Cand o fi sa ne dea afar si sa se mute inapoi, iar le aduce? “Lucrurile mele stau pe balconu’ meu!”. A trebuit sa folosesc un metru patrat din balcon pentru rufe si alte alea, ca restu’ era ocupat cu rafturi, frigideru mosului, cele 2 paturi ale mosului, scaune rupte (tot de el sau de chiriasii precedenti, dar pe care nu se indura sa le arunce), si multe alte acareturi.
Cel putin am multumirea ca l-am vazut pe mosu cat de satisfacut era cand a vazut ca i-am facut instalatia pentru masina de spalat la bucatarie, i-am schimbat bateria la baie, i-am pus dus nou, i-am vopsit tamplaria, i-am varuit…. Atat imi pare rau, ca nu i-am vazut fata cand a realizat ca instalatia de apa e luata, bateria la fel, dusu, tot ce se putea lua si era al nostru, cu noi a mers…
Mai aveam o vecina, si aia cam pe felia altuia, care statea cu un etaj deasupra, dar in diagonala. Deci nu deasupra mea, ci deasupra vecinului (care intamplator, era si sef de scara sau de comitetu ala administrativ, dracu sa le ia). Oricum, tipu’ (pe la vro 30+ ani) era de nota 10. Nici macar odata nu ne-a batut la usa sa ne faca vreun repros – sincer, nici nu prea ar fi avut motive, dar asta e alta poveste.
Revenind la vecina cu pricina, intr-o zi cand vin de la serviciu (chiar de ziua ei), o vad pe Alina bosumflata, ca a venit ”isterica de la 4” si i-a facut scandal ca are muzica tare. Ziua’n amiaza mare, pe scara, cu toate babaciunile ascultand pe la usi. Voind sa pun in practica niste idei care mi-au parvenit si mie, i-am zis ca urmeaza o seara de nebunii, pregatindu-ma sa o intampin de dilia de la 4 (daca ar fi batut iar la usa) cu “toate panzele sus”. Probabil ne-a auzit ce puneam la cale, ca nu ne-a mai deranjat de atunci. Nici de raspuns la salut nu raspundea. Evident, nici n-am mai salutat-o.
Administratora, desi si ea avea niste issues, era o femeie tare de treaba. Tin minte ca de fiecare data ne lua apararea in relatia cu mosu: ba ca platim chirie prea mult si ca daca aude de ceva mai ieftin o sa ne zica, ba ca ne ajuta cu hartiile de ajutor pentru caldura, ba ca ne zice de una si de alta, si toate astea venind direct din partea ei, fara sa-i cerem noi nimic. Si nu cred ca o facea pentru cei 1-2-3-4 lei care-i ramaneau din plata intretinerii, ca ”o mica recunoastere a ceea ce faceti pentru noi”. Da’ avea si ea partea ei de aventuri; allegedly, a gasit-o intr-o zi pe o tanti in fata blocului, cu o fetita de mana, plangea alea-alea (you know, the drama), si aia i-a zis ca a fugit d’acas (sau a dat-o barba’su afara) si ea a luat fetita si n-au unde dormi, si administratora le-a luat la ea acas. Toate bune si frumoase, pana a aflat barba’su lu’ tanti aia unde e si a venit cu celelalte 2 fete ale lui sa-si ia fetita inapoi. Si au facut scandal pana a iesit fiu’so lu’ administratora la ei.
Acu’, treaba e in felu’ urmator: baiatu’ asta a jucat baschet. Mult. Drept urmare, avea cam 1,95. Nu pot spune ca era foarte solid, dar avand in vedere ca barba’su lu’ tanti aia avea cam 1,60, cred ca-ti imaginezi de partea cui era avantajul tactic. Evident, a dat ala din gura, da’ cu spatele. Peste cateva zile a mai urmat o repriza, de data asta cu militie cu tot. Fara sange, din pacate. Tanti aia a ramas acolo, pana la urma.
La etaju unu statea un pusti cu chirie, care era student la IEFS. Fotbalist wannabe (a ajuns instructor de ski, da’ asta e alta poveste :D), era foarte mult prin cantonamente si alte alea. Tipu’ nu pot spune ca arata rau (pentru pitzi din generatia lui) dar nici bine (pentru standarde mai elevate). Era simpatic, da’ copilaros. Oricum, avea cadere la gajici. Drept urmare, la el in casa era futniss club cam tot timpu’. Ne-a povestit odata ca le-a agatat pe 2 in discoteca, au venit acasa, au ….. dormit, ca erau obositi (yeah, right!), si a doua zi pleaca alea in tricou. Peste cateva zile le-a vazut iar prin scara, cre’ ca prin lift, si asa a aflat ca stau la etaju’ 8. Super tare.
Acu’, gagiu’ asta statea impreuna cu alti 2 intr-un apartament cu 3 camere. Se intelegeau de minune (nu), dupa cum e evident. Si asta, mai din motive financiare, mai din alte motive, decide sa-si caute alta gazda. Si gaseste un apartament, unde statea o gagica cu fiu’so, in varsta de vro 12 ani, daca-mi aduc io bine aminte. Deci nici ea nu era FOARTE batrana. Si a zis ca-i da o camera a lui, ca n-o intereseaza ce face acolo, ca-i ia putin, ca are nevoie de bani, ca nu-stiu-cum fac cu banii de utilitati, in fine, era convenabil pentru futbalistu’ nostru. Asa ca s-a mutat. Ghinion, blocu’ era chiar langa al meu, deci ne mai intalneam din cand in cand.
Relatia lui cu gazda a evoluat atat de bine incat a ajuns sa-i dea sub coada. In mod regulat. Partea cea mai funny a fost cand ala micu al lu’ tanti ii zice intr-o zi lu’ pretenu’ asta al meu: “Sa stii ca te-am vazut cum te uiti la mami! Crezi ca nu stiu ca vrei s-o futi?!” P’asta l-a pufnit rasu’ si s-a abtinut cu greu sa nu-i spuna lu’ prichindel cum sta treaba de fapt. Partea si mai funny a fost cand aia i-a marit chiria. Nu conteaza ca-i regla ciclul hormonal, ea mai avea nevoie si de bani, nu numa’ de … ahem… encounters. Asa ca futbalistu’ nostru a inceput doar sa o plateasca pe tanti, fara sa-i mai faca nimic. Dupa un timp iar s-a mutat. Apoi am cam rupt legatura...
Asta a avut la un moment dat o prietena chiar de la Alina din clasa. Evident, in timpu ala se dadea bine pe langa noi, ca nah, avea un spion gratuit pentru pretena lui. Venea cel putin o data pe saptamana pe la noi, ne intreba de vorba (cica), apoi ataca: “Ce-a mai facut G.?” Evident pentru tinerii din generatia lui, ei se intalneau mai mult pentru partide de sah si filozofie, decat ca sa se futa. Acu’, chestia e ca G., gagica in cauza, se dadea mironosita tare prin cercurile ei de prieteni. Dar n-a durat mult pana cand tipu s-a dat de gol ca gagica e versata. Versata, in sensul ca ”Bai Florine, cum o suge G.... sa moara mama dac’am vazut vreuna mai tare ca ea… si sa vezi cum o ia si-n cur…. Mama-mama!!”
La fel de evident e ca relatia lor a durat pana a reusit s-o prinda cu unu’n ea pat. A urmat la rand o pretena d’a aleia. Care a ramas cu el pana a aflat ca omu’ le ardea p’amandoua (doar nu credeai ca daca a renuntat la relatia cu fosta, nu se mai intalneau sa… ahem… joace sah?!). Acu’ are o pretena basarabeanca, ceva de genu’ asta. E aia urata cu spume, da’ omu o iubeste la nebunie. Sau cel putin asa sustine(a). La fel cum sustine(a) ca s-a lasat de meseria de playboy si s-a facut baiat de casa (ca barbat p-ala n-o sa-l pot considera prea curand).
Urmatoarea tura am stat la un cuplu de muisti. Babalaci senili. Ma rog, el mai era cum mai era, da’ ea era dusa rau cu trotineta. Prima oara vorbesc cu ea la telefon. Merg sa vad despre ce e vorba. Stabilim ca daca ii dau chiria la fiecare 3 luni (evident, in avans), mi-o lasa ceva mai ieftin. Ii dau primele 3 luni, plus o garantie din care sa-si plateasca cheltuielile pe care le facuse ultimu’ chirias – asta insemnand ca ultima luna in care o sa stau acolo, n-o sa platesc nimic in afara de chirie – am facut chiar si un act de mana in care am semnat amandoi (io si cu Gerontozilla). Trei luni mai tarziu vine si cand ii dau banii in avans pe urmatoarele 3 luni, imi zice c-a marit chiria cu de la ea putere. “Actu’? Cacat, te poti sterge cu el la cur”.
Aici am mai cunoscut si noi cativa vecini: un biker/taximetrist care m-a ajutat cu instalatia de la masina de spalat (atunci ne-am si cunoscut), un tinerel student la IEFS care cam perpelea tot ce-i pica in mana (cre’ ca o sa-i dedic un post separat), cateva curve care s-au perindat printr-un apartament de pe la etajele superioare (io nu le-am cunoscut, ci pretenu meu mai tinerel, ala de care vorbeam mai devreme, si care mi-a adus si mie la cunostinta noile lui … ahem… “realizari”), administratora – o femeie de nota 10, desi ii cam scartaia si ei trotineta cateodata, un geniu neinteles care ne dadea net – idiot mothafucka, plus babele senile de rigoare.
In acest maison am dat si cateva “petreceri” – hai sa ne intelegem: petrecere in acest post inseamna cativa oameni (maxim 8) care se strang in acelasi spatiu locuibil, fac de mancare, asculta muzica, se uita la filmulete pe youtube si se amuza copios – am facut chiar si un revelion, dar am si vopsit de 2 ori (nu io, nevasta) tamplaria si calorifere + tevi. Plus instalatia de apa pentru masina de spalat. Plus reparatii pe la baie (bateria de la chiuveta, furtun de dus, wc). Totul pe cheltuiala noastra. Nu e mult, dar ideea de ”Da’ v-am pus io sa le faceti?! Daca nu va placea cum e apartamentu, foarte bine ca v-ati schimbat voi astea; oricum cand plecati, o sa vi le luati cu voi!” mi s-a parut total deplasata, mai ales ca s-ar fi dorit ca tot noi sa platim si fondul de reparatii. Asta nu s-a mai intamplat.
Revenind la duduia cu pricina, era dusa rau cu trotineta. La propriu. Adica in momentul cand vorbeai cu ea, nu stiai niciodata cand o apuca – si atunci sa te tii bine!... Odata ni s-a intamplat sa ne intalnim cu ea in Kaufland, si a inceput cu gura mare ca de ce nu i-am platit lumina, ca ne da afara, cheama militia – comportament tipic de om intreg la cap. Si toate astea in mijlocul multimii – doar stii cum e buluc de lume prin hypermarketuri... Am incercat frumos sa-i explic ca poate n-au operat aia in calculator, ca platisem de fapt curentul, ca daca vrea sa ne dea afara poate sa ne spuna frumos, nu sa faca scandal; pana la urma s-a calmat, dar de inteles tot n-a inteles.
Si vizavi de celebra “Vi le luati cu voi cand plecati”, sotu’ lu tanti asta intreaga la cap (sub al carui papuc necrutator se afla), si el putin truli-luli, imi povestea odata ca a avut un chirias care si-a adus el toate cele (electrocasnice & shit). Si la un moment dat i-a zis ca pleaca. “Nici o problema” ii zice moshu. “Da’ pot sa mai las si io frigideru la dumneata cateva zile, pana reusesc sa gasesc o masina, sa-l iau?” il intreaba nenea ala. “Nici o problema”, ii zice mosu. “… si dupa cateva zile a venit nesimtitu’si si-a luat frigideru’!...” imi povestea mosu indignat. Indignat probabil de faptul ca respectivul a indraznit sa-si ia frigideru’ (care era al lui!) si nu i l-a lasat lu’ mosu.
O alta mostra de isterie am avut cand l-am chemat pe mos sa-si ia lucrurile lui din balcon, unde le pusese cand ne-am adus noi chestiile noastre (you know, un sifonier, un birou, frigider, alea alea). A venit mosu, a zis ok, si i le-am scos de pe balcon pe palier, ca sa nu mai intre cand o fi sa si le ia. A doua zi, cand toate alea erau pe palier si asteptau venirea mosului sa le ia, sa le duca la crematoriu unde stie el, apare Muma-Padurii, nevasta-sa. Cu o falca-n cer si una-n pamant, urland din toti bojogii pe scara ca de ce am indrazit sa-i scoatem alea din casa, ca cum ne permitem noi sa o dam afara din casa ei. Si nu, mosu ei n-a indraznit niciodata sa zica asa ceva, ca le ia d-acolo. Ce face, le muta de colo-colo? Cand o fi sa ne dea afar si sa se mute inapoi, iar le aduce? “Lucrurile mele stau pe balconu’ meu!”. A trebuit sa folosesc un metru patrat din balcon pentru rufe si alte alea, ca restu’ era ocupat cu rafturi, frigideru mosului, cele 2 paturi ale mosului, scaune rupte (tot de el sau de chiriasii precedenti, dar pe care nu se indura sa le arunce), si multe alte acareturi.
Cel putin am multumirea ca l-am vazut pe mosu cat de satisfacut era cand a vazut ca i-am facut instalatia pentru masina de spalat la bucatarie, i-am schimbat bateria la baie, i-am pus dus nou, i-am vopsit tamplaria, i-am varuit…. Atat imi pare rau, ca nu i-am vazut fata cand a realizat ca instalatia de apa e luata, bateria la fel, dusu, tot ce se putea lua si era al nostru, cu noi a mers…
Mai aveam o vecina, si aia cam pe felia altuia, care statea cu un etaj deasupra, dar in diagonala. Deci nu deasupra mea, ci deasupra vecinului (care intamplator, era si sef de scara sau de comitetu ala administrativ, dracu sa le ia). Oricum, tipu’ (pe la vro 30+ ani) era de nota 10. Nici macar odata nu ne-a batut la usa sa ne faca vreun repros – sincer, nici nu prea ar fi avut motive, dar asta e alta poveste.
Revenind la vecina cu pricina, intr-o zi cand vin de la serviciu (chiar de ziua ei), o vad pe Alina bosumflata, ca a venit ”isterica de la 4” si i-a facut scandal ca are muzica tare. Ziua’n amiaza mare, pe scara, cu toate babaciunile ascultand pe la usi. Voind sa pun in practica niste idei care mi-au parvenit si mie, i-am zis ca urmeaza o seara de nebunii, pregatindu-ma sa o intampin de dilia de la 4 (daca ar fi batut iar la usa) cu “toate panzele sus”. Probabil ne-a auzit ce puneam la cale, ca nu ne-a mai deranjat de atunci. Nici de raspuns la salut nu raspundea. Evident, nici n-am mai salutat-o.
Administratora, desi si ea avea niste issues, era o femeie tare de treaba. Tin minte ca de fiecare data ne lua apararea in relatia cu mosu: ba ca platim chirie prea mult si ca daca aude de ceva mai ieftin o sa ne zica, ba ca ne ajuta cu hartiile de ajutor pentru caldura, ba ca ne zice de una si de alta, si toate astea venind direct din partea ei, fara sa-i cerem noi nimic. Si nu cred ca o facea pentru cei 1-2-3-4 lei care-i ramaneau din plata intretinerii, ca ”o mica recunoastere a ceea ce faceti pentru noi”. Da’ avea si ea partea ei de aventuri; allegedly, a gasit-o intr-o zi pe o tanti in fata blocului, cu o fetita de mana, plangea alea-alea (you know, the drama), si aia i-a zis ca a fugit d’acas (sau a dat-o barba’su afara) si ea a luat fetita si n-au unde dormi, si administratora le-a luat la ea acas. Toate bune si frumoase, pana a aflat barba’su lu’ tanti aia unde e si a venit cu celelalte 2 fete ale lui sa-si ia fetita inapoi. Si au facut scandal pana a iesit fiu’so lu’ administratora la ei.
Acu’, treaba e in felu’ urmator: baiatu’ asta a jucat baschet. Mult. Drept urmare, avea cam 1,95. Nu pot spune ca era foarte solid, dar avand in vedere ca barba’su lu’ tanti aia avea cam 1,60, cred ca-ti imaginezi de partea cui era avantajul tactic. Evident, a dat ala din gura, da’ cu spatele. Peste cateva zile a mai urmat o repriza, de data asta cu militie cu tot. Fara sange, din pacate. Tanti aia a ramas acolo, pana la urma.
La etaju unu statea un pusti cu chirie, care era student la IEFS. Fotbalist wannabe (a ajuns instructor de ski, da’ asta e alta poveste :D), era foarte mult prin cantonamente si alte alea. Tipu’ nu pot spune ca arata rau (pentru pitzi din generatia lui) dar nici bine (pentru standarde mai elevate). Era simpatic, da’ copilaros. Oricum, avea cadere la gajici. Drept urmare, la el in casa era futniss club cam tot timpu’. Ne-a povestit odata ca le-a agatat pe 2 in discoteca, au venit acasa, au ….. dormit, ca erau obositi (yeah, right!), si a doua zi pleaca alea in tricou. Peste cateva zile le-a vazut iar prin scara, cre’ ca prin lift, si asa a aflat ca stau la etaju’ 8. Super tare.
Acu’, gagiu’ asta statea impreuna cu alti 2 intr-un apartament cu 3 camere. Se intelegeau de minune (nu), dupa cum e evident. Si asta, mai din motive financiare, mai din alte motive, decide sa-si caute alta gazda. Si gaseste un apartament, unde statea o gagica cu fiu’so, in varsta de vro 12 ani, daca-mi aduc io bine aminte. Deci nici ea nu era FOARTE batrana. Si a zis ca-i da o camera a lui, ca n-o intereseaza ce face acolo, ca-i ia putin, ca are nevoie de bani, ca nu-stiu-cum fac cu banii de utilitati, in fine, era convenabil pentru futbalistu’ nostru. Asa ca s-a mutat. Ghinion, blocu’ era chiar langa al meu, deci ne mai intalneam din cand in cand.
Relatia lui cu gazda a evoluat atat de bine incat a ajuns sa-i dea sub coada. In mod regulat. Partea cea mai funny a fost cand ala micu al lu’ tanti ii zice intr-o zi lu’ pretenu’ asta al meu: “Sa stii ca te-am vazut cum te uiti la mami! Crezi ca nu stiu ca vrei s-o futi?!” P’asta l-a pufnit rasu’ si s-a abtinut cu greu sa nu-i spuna lu’ prichindel cum sta treaba de fapt. Partea si mai funny a fost cand aia i-a marit chiria. Nu conteaza ca-i regla ciclul hormonal, ea mai avea nevoie si de bani, nu numa’ de … ahem… encounters. Asa ca futbalistu’ nostru a inceput doar sa o plateasca pe tanti, fara sa-i mai faca nimic. Dupa un timp iar s-a mutat. Apoi am cam rupt legatura...
Asta a avut la un moment dat o prietena chiar de la Alina din clasa. Evident, in timpu ala se dadea bine pe langa noi, ca nah, avea un spion gratuit pentru pretena lui. Venea cel putin o data pe saptamana pe la noi, ne intreba de vorba (cica), apoi ataca: “Ce-a mai facut G.?” Evident pentru tinerii din generatia lui, ei se intalneau mai mult pentru partide de sah si filozofie, decat ca sa se futa. Acu’, chestia e ca G., gagica in cauza, se dadea mironosita tare prin cercurile ei de prieteni. Dar n-a durat mult pana cand tipu s-a dat de gol ca gagica e versata. Versata, in sensul ca ”Bai Florine, cum o suge G.... sa moara mama dac’am vazut vreuna mai tare ca ea… si sa vezi cum o ia si-n cur…. Mama-mama!!”
La fel de evident e ca relatia lor a durat pana a reusit s-o prinda cu unu’n ea pat. A urmat la rand o pretena d’a aleia. Care a ramas cu el pana a aflat ca omu’ le ardea p’amandoua (doar nu credeai ca daca a renuntat la relatia cu fosta, nu se mai intalneau sa… ahem… joace sah?!). Acu’ are o pretena basarabeanca, ceva de genu’ asta. E aia urata cu spume, da’ omu o iubeste la nebunie. Sau cel putin asa sustine(a). La fel cum sustine(a) ca s-a lasat de meseria de playboy si s-a facut baiat de casa (ca barbat p-ala n-o sa-l pot considera prea curand).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu