luni, 23 februarie 2009

Câine surd la vânătoare

Lolz deci mă pufneşte un râs isteric...
După cum menţionam odată, trebuie să plec în Elveţia pentru o perioadă. Astăzi am aflat şi când: pe 9. Acu’, chestia stă în felu’ următor: acolo trebe să fim 3. Unu’ din ceilalţi 2 e din alt sat, şi o să vină cu maşina personală. Problema e că nefiind maşină de serviciu, nu poate merge decât singur. Iar celălalt pleacă în concediu săptămâna viitoare. Unde? Tocmai în Zurich. Deci rămân io să merg acolo. Cuc.
Acu, partea distractivă e că ne trebe o maşină acolo. Şi în condiţiile actuale, numai je poate să meargă cu maşina de la firmă. Partea interesantă e că n-am un rahat de ceferticat cu care să conduc company car. Deci e cam fucked up.
HR ştie de problema asta – cu permisu’ meu pentru maşina de serviciu – încă din octombrie-noiembrie. Şi li s-a rupt. Acu’ sunt tare curios cît de rău o să se dea peste cap să o rezolve în timp util.
Şi totuşi, presupunând că o să reuşească, ce plm fac io aproape 1000 de km singur cuc, cu o maşină cu care nu mă cunosc, prin locuri pe unde n-a mai călcat neam de neamu’ meu, eventual doar cu nişte hărţi tipărite şi un traseu pe hârtie?!
You know, în tinereţile mele am făcut orientare. Sportivă. Dacă-mi dai o hartă şi busola, cred că încă I’ve got what it takes. Da’ cu maşina e altă poveste...
Cre’ că trebe să plec cu 2 zile înainte...

PS: mai e cazu’ să menţionez că nici unu’ din noi n-a mai fost p-acolo? Sau că nu ştim nici unde-o să stăm? Cică au aranjat elveţienii tot, da’ cumva nu prea am încredere... cred că totuşi o să-mi iau sacul de dormit după mine.

Niciun comentariu: